Sayfa: 2 : 1
Acolo
:
 şiirler 2005-05-03 (12024 başarlı)
Adio
:
şiirler 2005-05-08 (12297 başarlı)
Amintire
:
şiirler 2005-05-15 (10017 başarlı)
Apa morților
:
şiirler 2005-05-08 (9813 başarlı)
April
:
şiirler 2005-05-08 (20971 başarlı)
Arborii-nfloriți răsună...
:
şiirler 2005-06-24 (8460 başarlı)
Artiști
:
şiirler 2005-05-08 (10387 başarlı)
Basm neisprăvit
:
şiirler 2005-09-06 (9206 başarlı)
Bunica
:
şiirler 2005-05-09 (210099 başarlı)
Câmpul libertății
:
şiirler 2005-05-08 (15597 başarlı)
Când seara-n ceasuri de singurătate...
:
şiirler 2005-05-09 (10162 başarlı)
Cantec
:
şiirler 2003-09-05 (10260 başarlı)
Cântec
:
şiirler 2005-10-19 (9229 başarlı)
Cântec
:
şiirler 2005-10-19 (10180 başarlı)
Cântec
:
şiirler 2005-10-19 (9180 başarlı)
Cântec de leagăn
:
şiirler 2009-07-01 (49410 başarlı)
Cântec de primăvară
:
şiirler 2005-10-19 (47602 başarlı)
Cântec sfânt
:
şiirler 2005-06-24 (71747 başarlı)
Cântec vechi
:
şiirler 2005-05-09 (13938 başarlı)
Către lună
:
şiirler 2005-05-09 (15818 başarlı)
Cerșetorii
:
şiirler 2009-07-17 (7624 başarlı)
Cîntec
:
şiirler 2009-07-16 (25052 başarlı)
Cîntec de leagăn
:
şiirler 2009-07-17 (8570 başarlı)
Clopotele din Nürnberg
:
şiirler 2005-05-09 (10352 başarlı)
Cobzarul
:
şiirler 2005-05-08 (11306 başarlı)
Dedicație
:
şiirler 2005-05-09 (11093 başarlı)
Din Paris
:
şiirler 2005-05-09 (10285 başarlı)
Sayfa: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biyografi Ștefan Octavian Iosif
Ștefan Octavian Iosif (11 septembrie 1875, Brașov - 22 iunie 1913, București) a fost un poet și traducător român, membru fondator al Societății Scriitorilor Români.
Urmează studiile liceale la Brașov și Sibiu. Își stabilește reputația de poet în epocă prin volumele: Patriarhale (1901), Romanțe din Heine (1901), Poezii (1902), Din zile mari (1905), Credințe (1905). Din inițiativa lui Emil Gârleanu, Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel, scriitorii tineri din București s-au întrunit într-o primă consfătuire de lucru în ziua de 13 martie 1908, alcătuind o comisie provizorie pentru elaborarea statutelor preconizatei Societăți a Scriitorilor Români. Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel se cunoscuseră la Paris, în 1901, unde se aflau la studii. Temperamente total diferite, aveau totuși câteva trăsături care îi uneau: amândoi erau poeți, nutrind o mare sete de instruire și afirmare literară, și amândoi erau - structural vorbind - niște visători și niște romantici. Deși psihologic se deosebeau, în plan mai larg se întâlneau și se "completau" în chip fericit: pe când interiorizatul Șt. O. Iosif se simțea atras de exuberantul Anghel, acesta din urmă afla în persoana delicatului Iosif un fel de "reper" literar și temperamental, de care avea nevoie. Fiind și apropiați ca vârstă (Iosif avea 26 de ani, iar Anghel 28), cei doi s-au împrietenit. O relație benefică și pentru literele românești. Și-au luat un pseudonim - A. Mirea - sub care au început să publice lucrări originale și numeroase traduceri din literatura franceză, ajungând în cele din urma să semneze împreuna celebrul Caleidoscop al lui A. Mirea, volum apărut în 1908 și comentat de critica și istoria literară, atât la apariție, cât și mai târziu. Din păcate au iubit aceeași femeie, pe poeta și prozatoarea Natalia Negru. Aceasta s-a căsătorit în 1904 cu Șt. O. Iosif, cu care a avut o fiică, numită Corina. În 1910 relațiile dintre soți se răcesc și, în 1911, cei doi divorțează. Șt. O. Iosif moare în spital, la 22 iunie 1913. Natalia Negru se recăsătorește în 1911 cu Dimitrie Anghel, care va muri de septicemie în 1914, în urma unei tentative nereușite de sinucidere prin împușcare[1], după ce își împușcase soția într-o criză de gelozie. Natalia Negru supraviețuiește și va mai trăi aproape 50 de ani.
|
Okunması Tavsiye Edilenler
